Pe scurt
- Un nou proiect legislativ care vizează sancționarea mai dură a aranjării meciurilor a fost depus miercuri la Senat, potrivit relatării publicate de GSP.
- Inițiativa, numită de autorul ei „Legea Antiblat 2”, propune introducerea unei infracțiuni distincte pentru influențarea frauduloasă a rezultatelor competițiilor sportive, pedepsită cu închisoare de la doi până la opt ani, la care se adaugă interzicerea exercitării unor drepturi sau amendă.
- Proiectul poartă semnăturile a 38 de parlamentari, majoritatea de la USR, dar și câțiva de la PNL și PSD, și completează Legea nr.
- Autorul inițiativei este deputatul Brian Cristian, care a anunțat public, pe 24 octombrie, că nu renunță la demers după ce prima variantă a legii a primit raport de respingere în Comisia juridică a Senatului.
Un nou proiect legislativ care vizează sancționarea mai dură a aranjării meciurilor a fost depus miercuri la Senat, potrivit relatării publicate de GSP. Inițiativa, numită de autorul ei „Legea Antiblat 2”, propune introducerea unei infracțiuni distincte pentru influențarea frauduloasă a rezultatelor competițiilor sportive, pedepsită cu închisoare de la doi până la opt ani, la care se adaugă interzicerea exercitării unor drepturi sau amendă.
Proiectul poartă semnăturile a 38 de parlamentari, majoritatea de la USR, dar și câțiva de la PNL și PSD, și completează Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului. Autorul inițiativei este deputatul Brian Cristian, care a anunțat public, pe 24 octombrie, că nu renunță la demers după ce prima variantă a legii a primit raport de respingere în Comisia juridică a Senatului.
Ce schimbă noul proiect
Spre deosebire de prima inițiativă, care urmărea introducerea în Codul Penal a infracțiunii de „manipulare a competițiilor sportive”, noul text completează legea sportului cu o infracțiune distinctă, cu reguli proprii. Conform documentului citat de sursă, răspunderea penală nu se mai limitează la persoanele care conduc cluburi sau alte structuri sportive, ci se extinde asupra sportivilor, antrenorilor, arbitrilor, agenților, personalului medical și altor persoane implicate în pregătirea ori desfășurarea competițiilor.
Prima „Lege antiblat” fusese depusă în Parlament în iunie 2026 și fusese justificată prin necesitatea alinierii la Convenția privind Manipularea Competițiilor Sportive, cunoscută ca „Convenția de la Macolin”, semnată de România în 2024. Ea a fost respinsă de Senat, iar autorul a criticat public votul din comisia juridică.
Argumentele autorului
Brian Cristian susține că legislația românească nu definește suficient de clar infracțiunea, astfel încât faptele sunt încadrate uneori prin corupție sau înșelăciune. În lipsa unei incriminări exprese, arată el, organele judiciare întâmpină dificultăți în delimitarea elementului material al faptei, în administrarea probatoriului specific, cum ar fi pariurile ori influențarea rezultatului, și în sancționarea coerentă a tuturor participanților la mecanismul infracțional.
În expunerea de motive, autorul afirmă că aranjarea meciurilor este considerată una dintre amenințările majore la adresa sportului contemporan, pentru că subminează integritatea, echitatea și respectul față de ceilalți și riscă să îndepărteze fanii de sportul organizat. Documentul descrie fenomenul ca unul de amploare, care implică adesea rețele de crimă organizată active la nivel mondial și care generează profituri uriașe.
Potrivit aceleiași expuneri de motive, pariurile ilegale ar reprezenta o treime din piața globală a pariurilor sportive, estimată la sume de 300-600 de miliarde de euro. Sursa menționează și că relatările despre proiect includ puncte de vedere ale federațiilor sportive care sprijină necesitatea unor instrumente suplimentare pentru combaterea rețelelor ce profită de pariuri pentru aranjamente de meciuri.
Ce urmează
Proiectul se află la începutul parcursului legislativ, după depunerea la Senat. Textul nu este încă o lege adoptată, iar soarta lui depinde de dezbaterea și votul din Parlament, după ce prima variantă a fost respinsă în comisia juridică a Senatului. Până la o decizie finală, legislația în vigoare rămâne cea actuală, în care faptele de aranjare a meciurilor sunt încadrate, potrivit autorului, prin infracțiuni precum corupția sau înșelăciunea.
Material redactat cu asistență AI. Procesul editorial
Raportează o greșeală în acest articol
Surse și documentare
- GSP







